Despre festival

Un concurs – rampă de lansare pentru valori ale folclorului românesc

Mergând înapoi pe firul istoriei, ar fi de spus că manifestarea culturală a fost iniţiată în 2010 de către directorul festivalului domnul Silviu Botiș coordonatorul Ansamblului folcloric Aușana. Treptat, odată cu trecerea anilor, organizatorii au ajuns la concluzia că judeţele învecinate  dispun de resurse artistice destul de importante în domeniul folclorului, tinere speranţe care meritau a fi scoase la rampă pentru a fi cunoscute şi pentru    a-şi perfecţiona stilul şi repertoriul. Astfel că, aşa cum am găsit menţionat în arhivele presei locale, „concursul de interpretare ,,Cântec mândru de pe Criș” are de acum o istorie la activ şi un bun prestigiu printre întrecerile similare din ţară. Ediţia a V-a din 2015 a confirmat aceste merite, dacă ţinem seama  de numărul relativ mare de participanţi – cinzeci de concurenţi din nouasprezece judeţe.” Aşadar, un concurs devenit naţional!

Dacă la nivelul concurenţilor întrecerea s-a dovedit an de an acerbă, iar câştigătorii au confirmat statutul de laureaţi prin carierele artistice ulterioare, un cuvânt de laudă merită şi juriile acelor ani, de profesionalismul şi integritatea lor depinzând în mare măsură prestigiul festivalului şi chiar calitatea şi viitorul folclorului românesc. La „Cântec mândru de pe Criș”, juriile au avut mereu în componenţă personalităţi ale lumii muzicale româneşti. De pildă, la ultima ediţie desfăşurată în 2015, printre membrii juriului se aflau Florica Buciu, Florica Bradu, Vasile Coca, Leontin Ciucur și Tiberiu Ceia desemnaţi să descopere tinerele talente.

Motivaţia reluării concursului „Cântec mândru de pe Criș”

Ca motivaţie  a reluării manifestării a fost faptul că în Bihor și în județele învecinate, există talente nedescoperite, această trudă fiind unul dintre scopurile iniţiale ale concursului. Depistarea valorilor din rândul copiilor şi al tinerilor, încurajarea şi îndrumarea lor către cariere artistice care să menţină vie flacăra folclorului românesc.
Alte ţinte urmărite de organizatori prin intermediul acestui festival-concurs sunt: promovarea culegerii şi interpretării muzicii tradiţionale, dar şi reactualizarea unor piese vechi, de mare valoare şi reprezentativitate, prin interpretarea acestora de către tineri; conştientizarea de către tineri a faptului că muzica tradiţională, reprezentând o valoare identitară fundamentală, formează un patrimoniu şi, ca orice patrimoniu, trebuie conservat; stimularea profesorilor şi instructorilor acestor copii şi tineri, profesori care, de multe ori, sunt ignoraţi, neapreciindu-se aşa cum se cuvine activitatea instructivă a lor.